luni, 31 martie 2014

Profilul viitorului candidat la Președinție


       
      Într-una din zilele astea a fost o dezbatere la România Tv, despre profilul viitorului candidat la președinție. Ce urmează e un soi de ghiveci: ce-am înțeles eu din dezbatere, și ce cred eu despre subiect. Întrebarea e însă: ce vor românii, în general, de la flăcăii și fetițele(una sigur în blugi și pe tocuri înalte-înalte) care se vor părui mediatic-populist pentru funcția asta? Scriu astea, conștient fiind de faptul că nu prea contează ce vreau eu. Contează cum își formează cetățenii intențiile de vot. Eu doar fac o listă de dorințe. Atât. Deci:

     Cred că, înainte de orice, un candidat, bărbat sau femeie, nu are importanță, în viziunea mea, trebuie să fie perceput de cetățeni ca fiind purtătorul unui proiect pentru România. Privind retrospectiv, și Ion Iliescu, și Emil Constantinescu au avut această calitate. Putem discuta despre aceste proiecte, despre cât de adecvate au fost ele la realitățile de atunci-și subliniez, DE ATUNCI!-dar să nu uităm că ele au fost, până la urmă, consensuale, și s-au finalizat cu aderarea României la UE și la NATO. Asta a asigurat României securitate și perspectiva dezvoltării economice și sociale. Poate nu cât ne-am dori, dar România s-a schimbat în bine datorită acestor proiecte de țară, cu toate lacunele lor.

      Plecând de la asta, este important ca viitorul președinte să fie convins de un un adevăr, probat în țările cu democrații consolidate: societățile consensuale sunt mai performante și mai prospere, mai echitabile decât cele conflictuale. Avem nevoie de un președinte care să știe să unifice națiunea, nu s-o dezbine, să construiască ori de câte ori este nevoie un consens pentru rezolvarea unei probleme de interes național. Asta nu înseamnă să renunțe la identitatea sa ideologică, ci să-și respecte adversarii și să-i trateze drept parteneri în servirea interesului național.

      Avem nevoie de un președinte implicat în problemele societății, care lucrează pentru rezolvarea lor cu toți actorii politici și sociali, nu de cineva care ne disprețuiește și vrea să arate tuturor că el este șeful, și noi supușii lui. ”Președintele-jucător” este un concept care a făcut mare rău României timp de zece ani. Și ne va fi greu să revenim la normalitate.

     Viitorul președinte trebuie să fie un democrat convins, cu o gândire democratică, nu cu un admirator al totalitarismului și cu o gândire totalitară. Un democrat privilegiază dialogul, ascultă pe toată lumea, ia decizii consultând societatea. Viitorul președinte trebuie să pună capăt acestui păgubos și periculos război româno-român, despre care a vorbit regretatul Octavian Paler.

       Viitorul președinte al României trebuie să nu mai folosească instituții fundamentale ale statului în scopul satisfacerii unor interese private, personale și de grup. Asta a făcut mare rău României în ultimii zece ani. Trebuie să respecte Parlamentul și Guvernul, dar mai presus de orice Constituția. Constituția nu este bună sau rea, ci aceia care o aplică de bună credință, sau de rea credință. Respectul Constituției trebuie să fie necondiționat. Citirea cu rea credință a Constituției, pentru a obține mai multă putere, nu folosește nimănui, și generează doar probleme.

       Viitorul președinte trebuie să-și aleagă mai bine colaboratorii, care să-l servească în relația lui cu societatea și cu toate partidele politice. Mi se pare inacceptabil ca un consilier prezidențial sau de stat să atace un partid politic sau altul, un lider sau altul, un grup social sau altul. Consilierii lui Traian Băsescu au devenit un handicap pentru el, pentru că, în loc să deschidă canale de comunicare, le-au închis, i-au redus marja de manevră și de negociere. Acest lucru nu trebuie să se mai repete.


       Viitorul președinte trebuie să fie un om cu reale sensibilități sociale. Nu poți să fii să proclami, în disprețul Constituției, moartea statului social, când România este definită drept stat social în legea fundamentală. De asemenea el trebuie să lupte pentru întărirea, nu pentru slăbirea statului, să-i respecte pe toți cei care slujesc statul, fie că sunt funcționari publici, fie că sunt militari, angajați ISU, medici sau profesori. Fără ei statul nu poate funcționa. Viitorul președinte trebuie să fie un exemplu de slujire a statului, nu un detractor al lui.

      Nu în ultimul rând, și mai presus de orice, viitorul președinte al României nu trebuie să mai fie omul serviciilor, mai mult, trebuie să demoleze sistemul ticăloșit construit de băsescu, sistem format din SRI, DNA, ANI, slugile din CSM, din ÎCCJ, din agenți de influențare din interior și din exterior, toți plătiți din bani publici, care acum servesc interesele grupului de nemernici care a pus gheara pe România și o jefuiește, mințindu-ne că așa luptă cu corupția.

       Sigur, eu pot să bat câmpii. Atunci să rezum: să fie oricum, numai ca băsescu, NU!             

2 comentarii:

Anonim spunea...

In profilul asta nu se regaseste nici un candidat.

AristotelCostel spunea...

@anonim

Este "decât" unul singur care bifează toate "cerinţele" cu excepţia "proiectului".
De fapt, preşedintele trebuie să vină fără proiecte. Nu guvernează, că nu e guvernator, ci reprezintă, şi trebuie s-o facă decent, fără să abuzeze de litera sau virgula legii sau să-l doară în cur de legi întregi. Cred că Parlamentul este singurul în măsură să impună direcţii privind politica externă şi nu vreun beţiv chel care vomează prostie de câte ori deschide gura.
Un preşedinte democrat s-ar şterge la cur cu rapoartele securităţii privind adversarii politici, nu şi-ar planta mafia securistă în poziţii cheie, nu ar şantaja şefi de instituţii cu scheleţi în dulap etc.
Toate astea le poate face şi pisicu' meu, dar dacă ţinem morţiş să alegem ca preşedinte un om, trebuie doar să nu fie securist.