Întoarcerea la statul social

”Strada” a transformat într-o farsă funambulescă o tragedie. Adăugând și mai multă suferință părinților, rudelor și prietenilor celor morți. Pe cadavrele lor, și trupurile martirizate ale răniților joacă tontoroiul o faună imundă. Amestec de politicieni și oengiști cu agendă politică, sinecuriști de ambe sexe, mitingiști cu metodă și la comandă. 

Să fim onești. Acum, în piață, nu mai este vorba despre victimele incendiului de vinerea trecută. Cei care au inițiat acțiunea(pe care o salut, și o respect), au fost eliminați din peisaj de o gloată gregară, din spatele căreia rânjesc Ciolannis, și ”guvernul lui”.

Cel mai bun lucru pe care l-ar putea face acum(și subliniez, ACUM) ar fi să se retragă. Să-și ia un răgaz de reflecție. Să-și coaguleze o agendă a schimbării. Un proiect, fie că-i politic, fie că-i civic, al schimbării. Să construiască sprijin pentru el. Și să revină, cu un sprijin coerent și clar, fără să mai care după ei tot felul de cadavre politico-oengiste, care să vorbească în locul lor. ”Consultările cu strada” ale lui Ciolannis au ucis orice brumă de dialog. Pe ticăloșii care s-au erijat în purtătorii de cuvânt ai ”străzii” îi cunoaștem de 26 de ani. Au fost o otravă pentru democrație și pentru societatea civilă. Au ucis orice alternativă. Din lăcomie. Ca niște târfe, s-au vândut oricui plătea. Și, slavă Domnului, au fost destui amatori de ”sex” civic. 

România are nevoie de o alternativă. Ca sistem economic și social, în primul rând. România are nevoie de contra-puteri puternice, să țină în frâu sistemul politic. Puterea corupe. De asta este nevoie de ”câini de pază”. Dar câini de pază, nu javre care să latre la cetățenii onești, purtați fiind în lesă de ticăloșii din politică. 

Poate n-am fost prea clar: TOATĂ România e la capătul puterilor. Ne-am întors în 1989, când simțeam că nu se mai poate. Ne ajung șase ani de ”austeritate”. Suntem la fundul sacului. Niciodată în istoria post-decembristă societatea românească n-a fost mai săracă și mai polarizată. Inechitatea a scos oamenii în stradă. Morții au fost doar un accelerator al nemulțumirii. 

Ponta-de fapt, cei care erau în spatele lui, și mai au mintea la purtător-au înțeles de unde vine amenințarea. Nu e vorba să-i iau apărarea lui Ponta. Dimpotrivă. Dar trebuie să privim realitatea în față. Nu din patriotism sau pentru că-l durea în cur de noi a ales să înfrunte gașca FMI-BM-CE, și să reducă TVA, taxe și impozite, să mărească niște salarii din sectorul bugetar. Ci pentru a deschide niște supape. Pentru a elimina din tensiunile acumulate, ce stau să izbucnească. 

Acum acest proces de reducere a tensiunilor a fost întrerupt. Din pură imbecilitate.  Ceea ce au cerut azi ”vocile străzii” este accentuarea austerității. Ei, civicii, sunt convinși că DNA poate juca rol de supapă. Se îmbată cu apă rece. Problemele României nu se mai pot rezolva cu zdrăngănit de cătușe. Nici cu doi-trei politicieni plimbați prin fața camerelor de vederi. Cu atât mai puțin cu diversiunile SRI. Unii cred că am glumit ieri, când scriam asta:

 Învățăturile unui prost pentru lucrătorii Directoratului SRI ”Manipulări, marșuri și demonstrații, lovituri de stat soft”: ”Băieți! Complexitatea e complexă, și are prostul obicei să nu se țină de scenariile noastre. Spontaneitatea nu ajută. De fapt, mai mult încurcă. Când faci un scenariu, nu uita: orice soluție naște noi probleme. Când pornești un război, primul lucru la care te gândești este cum îl sfârșești. Nu deschide mai multe fronturi odată. Garantat ți-o vei lua în freză. Dacă nu mă credeți, mai gândiți-vă! V-a mâncat în cur să vă luați și de BOR. Nu v-ați rezumat la Ponta și la Guvern. Acum luptați cu oastea Domnului. Pe Dealul Patriarhiei e ca la Paști! Și mai vin! Zău că Nejustificat de Fericitul are de unde recruta! Și nu în ultimul rând: un acoperit, din presă și din politică, odată descoperit, valorează exact cât o bucată de hârtie igenică murdară de căcat. Nu-l mai folosiți. Nu costă cine știe ce să-ți faci rost de altul. În rest, vă urez noi succesuri pe ramură. Fie ca să vă depășiți planul! Patria vă va fi recunoscătoare!”

Nu, nimeni nu mai poate controla situația cu minciuni și manipulări, cu diversiuni ieftine, cu inducerea fricii. Lumea s-a săturat. Vrea soluții, nu sacrificii rituale. Capul lui Moțoc nu mai este suficient. Nu cred că oamenii mai vor țapi ispășitori. Și nu, nu corupția ucide. Oamenii corupți ucid. 

România nu mai poate continua să accepte uriașele inechități sociale care au scos, de fapt, oamenii în stradă, exploatarea cruntă la care este supusă o forță de muncă epuizată fizic și psihic. Oricâți politicieni am schimba, problema inechității, a polarizării sociale extreme, nu dispare de la sine. Există o singură soluție: întoarcerea la statul social. Pentru asta este nevoie de politicieni curajoși, care să accepte să meargă împotriva curentului, nu de moluște lașe, care tremură ca piftia la fiece bășină trasă de DNA, sau de Ambasada Americană. 

Oamenii refuză, ca și în 1989, să mai fie sclavii unui sistem. Acest refuz nu este înțeles. Deși în Piața Universității el a fost exprimat, într-o formă sau alta. Chiar dacă manifestația moare, nemulțumirea rămâne, câtă vreme inechitățile rămân. Din păcate, nimeni nu discută despre ele. Batem câmpii despre orice, numai să nu ne atingem de ”capitalism”. Ei bine, trebuie s-o facem. Altminteri vom continua să numărăm morți, și să ne strigăm furia în pustiu.