Imposibilul Imperiu

Este incredibil cum susținerea irațională și necondiționată pe care Washingtonul o acordă Kievului duce la paroxism sentimentele anti-americane în Europa. Până și în România aceste sentimente s-au acutizat, și, trebuie s-o recunoaștem, au și accente de ură. Cum s-au putut schimba lucrurile în doar un deceniu și ceva, de la acel ”Toți suntem americani!”

Politica cinică și arogantă a americanilor în conflictul din Ucraina este picătura care a umplut paharul. Tuturor, nu doar europenilor. Deocamdată liderii politici continuă să facă pe plac Washingtonului. Dar vor plăti prețul acestei slugărnicii cât de curând. 

Lumea nu-și dorește un război, nu pentru că e vorba despre Rusia, practic o putere nucleară aflată la paritate cu SUA. Ci pentru că este convinsă că violența nu rezolvă nimic. După prăbușirea ”comunismului” episoadele violente s-au ținut lanț. Război după război, masacru după masacru, morman de cadavre după morman de cadavre. Totul în numele unor principii înălțătoare, care, mereu, se dovedesc doar fumigene, paravane pentru interese economice egoiste.

Nicio putere nu va mai putea rezolva problemele interne scoțându-le în exterior, sub forma unor conflicte armate, precum în secolul trecut. Un nou război generalizat, chiar și purtat cu arme clasice, nu rezolvă problemele care l-ar putea genera. Instinctiv, dacă nu rațional, oamenii știu asta. Și nu mai vor să repete experiențele oribile ale secolului XX. Și nici naționalismul nu mai poate fi motorul unor conflicte, tot ca în trecut. În Ucraina nu este vorba despre un naționalism contra altuia. Ci despre niște profitori, care vor să înlocuiască alți profitori, și care, în această bătălie, au luat niște decizii proaste, trezindu-se cu un soi de război civil în brațe. 

Nu credeam să văd vreodată că, drept reacție la hegemonia americană, Rusia va fi privită ca un soi de salvator. Ei bine, s-a întâmplat și asta! Nu cred să existe în istorie un imperiu care, în nici trei decenii, ajunge la maximul expansiunii și puterii sale, ca apoi să înceapă să se destrame cu o viteză la fel de mare ca aceea cu care s-a extins. 

Un imperiu trebuie să structureze lumea pe care o domină, s-o organizeze, s-o facă să funcționeze. SUA au crezut că pot face astea doar cu forța armată. Că e suficient ca lumea să audă de ei, și lucrurile se schimbă pe loc. Nu se schimbă. America nu este pregătită să fie un imperiu. Nu are nici mijloacele, și nici motivația pentru asta. Și nici sprijinul populației. Care nu vede avantajele Imperiului, cum vedeau cetățenii romani, spre pildă. Americanul de rând are doar de pierdut de pe urma Imperiului. 

Lucrurile sunt într-un echilibru extrem de fragil. Multora nu le place ideea de lume multipolară. Care este văzută ca generatoare de dezordini și de violență. Da, dar și lumea unipolară, în care trăim acum, este la fel de instabilă și de generatoare de dezordini și de violențe. Nu cred că ne permitem luxul unei alegeri. Dar ea trebuie făcută, indiferent de ceea ce se întâmplă. Ce alegem? Cum alegem? Care vor fi consecințele alegerilor noastre? Greu de spus. Dar primul pas trebuie făcut. Și anume trebuie să împiedicăm un conflict generalizat în inima Europei. După care vedem ce urmează să facem...