luni, 14 ianuarie 2019

Violența politică și fascismul civic.


Primarul orașului Gdansk, Pawel Adamowicz, a murit, după ce aseară a fost înjunghiat de un, ei, da! recidivist, un tip eliberat din închisoare de crâncena justiție poloneză! Unde tot ea îl ”depusese”, pentru jafuri cu mână armată asupra unor onorabile și inocente bănci. Și, evident, ucigașul a găsit și o scuză: politică, evident: era persecutat de partidul Platforma Civică(PO), acum în opoziție(de unde provine și idolul de ultimă dată al românilor, Tusk).

Discursul politic devine din ce în ce mai violent, mai radical, și mai plin de ură. Peste tot în Europa. Și ”societatea civilă” nu mai reacționează, politizată și ea, radicalizată și amatoare de violență. Ceea ce au făcut gunoaiele #rezist la sediul Ministerului Justiției reprezintă o escaladare a violenței politice. Pretextul acțiunii lor este bazat pe un mare fals. Cel care a dat cu cuțitul la Mediaș, parcă, la fel ca și polonezul de aseară, fusese eliberat din închisoare ca urmare a unei decizii judecătorești, în condițiile legii. Un judecător i-a eliberat. Și nu era obligatoriu ca ei să comită crime după eliberare. Pentru că, în logica asta, o să ajungem să avem o singură pedeapsă, oricare ar fi infracțiunea comisă: închisoarea pe viață, fără posibilitatea eliberării înainte de termen(sic!). 

Problema este mult mai gravă decât ni se pare. Nu este vorba doar de populism. Fie și în felul lui schimonosit, populismul spune ceva, și propune ceva. Nu ți se închide posibilitatea alegerii.

Violența asta politică nu propune nimic. Pentru că politicul nu mai există! Sunt doar aparențe de partide, conduse de aparențe de lideri, care adoptă aparențe de ideologii. Dar în spatele imaginii este marele nimic! Soluții, programe, alternative, nimic din astea! Ci doar liste cu țapi ispășitori, care să fie dați mulțimii furioase, să-i lapideze! În Franța răspunsul lui Macron la nemulțumirile oamenilor a fost o scrisoare constipată, cu o propunere de ”dezbatere”, și înăsprirea represiunii. Ambele sunt orice, numai soluții, nu!

Tăcerea cetățenilor, tăcerea liderilor politici, acceptarea violenței îndreptată împotriva adversarilor politici, toate astea amintesc de ascensiunea fascismului. #rezist este batalionul de asalt, în România, al ”fascismului civic”. Iohannis avea datoria morală să calmeze jocul politic. Și ce face? Injectează mai multă ură în societate, aprobă violența, o cauționează chiar. Jocul lui este un pericol la adresa democrației, statului de drept și a securității naționale, prin tulburarea păcii sociale.

Vremea violenței politice abia începe. Și lista victimelor va fi lungă. Pentru că am ajuns să ne urâm pe noi, înainte de a-i urî pe ceilalți.

Niciun comentariu:

Lumina nu mai vine de la Vest: eșecul Americii.

  Întâlnirea de ieri, de la Geneva, a lui Joe Biden cu Vladimir Putin oficializează eșecul politicii externe post-belice a Washingtonului, d...