luni, 8 octombrie 2012

Pledoarie pentru Parlament

Mă irită din ce în ce mai mult campania mediatică îndreptată împotriva Parlamentului. A Parlamentului, ca instituţie esenţială a unui regim democratic. E drept, veţi zice, nu Parlamentul este ţina, ci parlamentarii. Greşit! Instituţiei îi sunt contestate drepturile fundamentale, inclusiv dreptul de a forma Comisii de Anchetă pe diverse probleme, sau controlul asupra unor institiţii ale statului, conform prevederilor constituţionale şi legale. 

Azi senatorii PDL, sub pretext că o comisie care să ancheteze modul în care DNA a cercetat dosarele legate de "fraudarea Referendumului", au plecat din sală, încercând astfel să blocheze formarea comisiei. Plecarea lor a fost pregătită de o serie de intervenţii în presă, prin care, cum spuneam, Parlamentul este prezentat ca fiind ceva care "încalecă" Justiţia şi pune talpa pe grumazul ei. Nu mai vorbesc despre atitudinea Luluţei, prefaţată şi sprijinită masiv de presă, care pur şi simplu refuză să se prezinte în faţa unei comisii a Parlamentului, pentru că ea e magistrat. Iarăşi greşit! Este(era) şefa Ministerului Public, parte a executivului, Executiv, care, am tot spus asta, o spune, de fapt, Constituţia, se află sub controlul Parlamentului. Iar politicile Ministerului Public nu au cum să nu fie în fază cu politicile Guvernului României, indiferent ce cred Luluţele şi Dănileţii, Morarii şi ţuluşii.

O altă tehnică, insidioasă şi manipulatoare, de devalorizare, de banalizqre a activităţii Parlamentului, de demonizare a lui, o reprezintă "clasamentele" realizate de diverse ONG-uri, vârf de lance fiind IPP. De la câtă hârtie igenică se consumă pe cap de ales până la câte minute şi secunde a vorbit în plen, câte prezenţe sau absenţe la vot are, câte legi a produs, etc, nimic nu scapă vigilenţei "normatorilor" civici, secţiei de cadre a societăţii civile. Parlamentarii sunt prezentaţi ca un soi de plagă, un stol de lăcuste, care consumă totul şi nu produc nimic.

Iarăşi spun asta: alesul nu este un angajat oarecare, cu program fix şi cu fişă de pontaj, cu normă de lucru şi cu indicatori de productivitate. Ce produce, în fond, un Parlament? În primul rând, un lucru esenţial: este garantul democraţiei, drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Este adversarul natural al totalitarismului. Aşa s-a născut! Ce mai produce el? Păi, bunuri simbolice, ca şi în cazul garanţiilot: legi. Poate cineva "norma", ca la bandă, producţia de bunuri simbolice? Nu cred! Şi atunci, la ce folosesc "analizele" IPP?

Civicii de genul ăsta sunt la originea actualului sistem de vot, care i-a transformat pe parlamentari într-un soi de primari adjuncţi. Acum le pute "Parlamentul". Ar vrea altceva, dar nu au nimic de propus, şi chiar dacă ar avea, cine se mai uită în gura lor? De unde se vede că şi "societatea civilă" dăunează grav sănătăţii democraţiei! 

Morala? Nu ne întoarcem noi la bunele vremuri de demult, când parlamentarul era parlamentar, nu slujbaş cu program fix şi normă de lucru? Poate n-or face ei cea mai bună impresie, dar e liniştitor să ştii că există şi că, la o adică, ne feresc de tentaţiile totalitare ale unora care gândesc precum băsescu...    

Un comentariu:

ANONIMUS spunea...

Ori ce incercare totalitara incepe cu atacarea parlamentului care reprezinta poporul prin intermediul alesilor lor.Incercarea de a folosii parchetele ca slugoi a presedintelui pe langa ca este o uzurpare a puterii este si nociva.Parchetele sunt parte din executiv deci din Guvern si culmea este ca Basescu le-a folosit prin uzurparea prim ministrului pe care l-a inlocuit ca putere pe Boc care nu s-a impotrivit nici unui act executiv al presidentiei.Singurul lucru pe care avea voie sa-l faca este DOAR desemnarea sefilor DNA si Procurorului General pe care Ministrul Justitiei ii propune CSM-ul da acceptul si a magistratilor pe care CSM-ul ii selecteaza.In mod normal de la semnarea unei desemnari de presedinte se ajunge ca cei unsi sa fie condusi de presedinte si sa-si slujeasca stapanul si sa-i albeasca dosarele pe care sceleratul fiind justitiabil sa-l scape de urmarile justitiei.Ca asemenea incercari sunt lipsite de ori ce succes ,dupa plecarea sceleratului din functie va fi urmarit ,judecat ,condamnat si va face puscarie mai devreme sau mai tarziu.Multi puternici care au facut intelegeri cu puterea care le-a precedat au ajuns la puscarie cu toate asigurarile primite.Nici Basescu nu scapa pentruca n-a scapat nici o situatie sa-si taie craca de sub picioare si sa nu se certe cu cineva ,prieten sau dusman .Ca si Ceausescu se credea etern si ca nu va da seama poporului.Sceleratul ar trebui sa mediteze dar la el problema este ca n-are cu ce .Executivul si parlamentul trebuie sa i-a problema in mana si sa puna ordine in justitie si in CCR.Parerea mea este ca CCR-ului pot fi judecati pentru abuz si uzurpare,a incalcarii Constitutiei de catre judecatorii
de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României,pentruca in Romania nimeni nu este deasupra justitiei si trebuie sa raspunda daca a gresit.Sper ca dupa alegerile din decembrie se vor demara schimbarile necesare pentru primenirea tuturor institutiilor pe care sceleratul le-a corupt.