duminică, 29 decembrie 2013

Poimâine nu mai există

 
 
E sfârșit de an, și toată lumea face bilanțuri. Pierdere de vreme, pentru că, până la urmă, nu poți analiza nimicul. Deși anul 2013 a fost aparent unul agitat și plin de evenimente, nimic fundamental nu s-a schimbat nici în România, nici în lume. Din păcate pentru noi, toți, lucrurile se rezumă la o luptă pentru putere lipsită de orizont, din care lipsesc oamenii, cu nevoile și așteptările lor.
 
Ne putem amăgi, crezând că există alternative, că X e mai bun ca Y, iar Z e adevărata alegere. Puterea statelor, a politicienilor și a guvernelor naționale, s-a erodat până la punctul în care a devenit nesemnificativă, și oricum nu mai poate servi interesul public. Marile corporații, care conduc de fapt lumea, și-au pierdut de mult sensul socialului, și, mai mult, sunt și ele, la rândul lor, victimele aceleiași lupte pentru putere la nivelul organizației. Nimeni nu mai are sensul viitorului, toată lumea trăiește de azi pe mâine. Poimâine nu mai există.
 
Ne amăgim că tot felul de ”minuni tehnologice” ne vor schimba radical viața și modul de producție, ne vor face mai prosperi și mai fericiți. Așa am vrezut cu energia atomică, așa am crezut cu computerele, așa credem acum cu imprimantele 3 D, cu Internetul sau telefoanele inteligente. Asta în timp ce natura se degradează, agricultura de tip industrial epuizează pământul, schimbările climaterice devin tot mai violente. Sporurile de productivitate nu s-au văzut în viața de zi cu zi a celor care-și câștigă existența prin muncă. De treizeci de ani, de la încerputul așa-zisei Noi Revoluții Industriale, al Societății Informaționale, puterea de cumpărare a claselor populare a stagnat, în cel mai fericit caz, iar cea a clasei de mijloc, aflată în destructurare, a scăzut constant. Sărăcia și polarizarea socială sunt consecințele directe ale Noii Revoluții Industriale. Sistemele publice de educație și de sănătate se demantelează peste tot în lume, revin analfabetismul și bolile sociale. Lumea în care trăim nu este deloc mai bună, dimpotrivă. Noile tehnologii distrug locuri de muncă și în zona celor cu valoare adăugată mare, și în zona celor cu valoare adăugată mică. 
 
Sigur, ne putem felicita că în țări precum China, India, Brazilia sau altele ca ele a crescut numărul celor din clasa de mijloc. Poate. Dar să fim serioși! China, India, Brazilia, Africa de Sud, Rusia, alte țări din Asia reprezintă mai bine de jumătate din populația lumii, dar mai nimic din consumul ei. Iar scăderea puterii de cumpărare în SUA și în Occident este o veste proastă pentru aceste ateliere de producție ale lumii. Statistic, vor fi ieșit din sărăcie cei care câștigă doi dolari pe zi, dacă pragul de sărăcie absolută este de 1,25 de dolari pe zi. Dar, pentru Dumnezeu! Tot săraci lipiți pământului sunt!
 
Crește violența socială, și, oricât ar părea de ciudat unora, ea nu privește decât foarte puțin politicul și buna sau reaua guvernare, pentru că, bine sau rău  guvernate, țările lumii cunosc exact aceleași fenomene de polarizare socială, chiar dacă ritmul diferă. Problema este una de natură economică. Ceea ce numim capitalism se dovedește a fi o adevărată catastrofă, din toate punctele de vedere. Schimbarea modelului economic actual, care privilegiază timpul scurt, risipește resurse umane și materiale, distruge ordinea politică și morală, este principala urgență. 
 
Schimbarea se va produce, pentru simplul fapt că el, capitalismul, nu mai poate produce bunăstare pentru o largă majoritate, și, ca atare, pur și simplu nu mai este acceptat de oameni. Cum se va face schimbarea? Violent, sau negociat? Cum capitalismul a devenit arogant și disprețuitor, nu mai este în niciun fel de dialog cu societatea, devenind un sistem totalitar, în esența lui, este foarte probabil ca schimbarea să se petreacă violent. Sunt toate premizele pentru o astfel de izbucnire violentă la scară globală. 
 
Ce ar însemna o schimbare negociată? În primul rând revenirea statului la funcțiile sale clasice, în materie economică și socială, în primul rând la funcția redistributivă. Capitalul trebuie să cedeze o parte din profit, pentru a face lumea mai egalitară. Pacea socială, dar și supraviețuirea sa, au un preț. Nu vrea să plătească acum prețul păcii sociale, consecințele vor fi infinit mai grave în viitor. În al doilea rând este vorba de restaurarea politicului în drepturile sale. Cu democrații de fațadă și politicieni cumpărați de corporații nu se poate face nimic. În al treilea rând este vorba despre re-ideologizarea politiculuiu. Vi se pare că, în România și în lume, mai gândește cineva ideologic, mai există diferențe între partide? Ce deosebește, spre pildă, PSD de PNL, și pe ele de PDL? Ce înseamnă ”dreapta” în România, și de ce este băsescu corifeul ei? Nu, peste tot în lume partidele au devenit unele ale puterii, care nu sunt decât instrumente ale luptei pentru putere, iar puterea înseamnă un singur lucru: bani! Poți adera la așa ceva, poți susține asemenea partide și ordinea politică generată de ele? Evident, nu!
 
Ce va fi în 2014? Nimic! Faptul că este an electoral nu schimbă nimic în acest joc de putere, din care noi vedem doar marionetele, și rar sforile, dar niciodată sforarul. Că după băsescu vine Antonescu nu înseamnă nimic, cum nimic nu înseamnă ca după Barosso să vină Schultz în fruntea Comisiei Europene, și așa mai departe. Esența lucrurilor nu se schimbă. Și atunci aceste alternanțe, de formă, la putere, nu mai funcționează ca niște supape de siguranță. Singura certitudine este că în sistem se acumulează tensiuni, și că nimic nu le mai poate disipa. Întrebarea nu este dacă va fi sau nu o explozie, ci când. Dar, cum spuneam, explozia nu înseamnă și rezolvarea problemelor, ci doar distrugerea unei stări de lucruri inacceptabile. Dar dacă pentru noi poimâine nu există, înseamnă că nici nu avem ceva de pus în loc, de construit, după explozie. Și ajungem în situația în care o soluție nu face decât să nască noi probleme... 
 
 

5 comentarii:

casandra spunea...

Absolut de acord cu tine.
Cu o singură menţiune: corporaţiile nu mai au nevoie de politicieni, costurile de tranzacţie la nivelul politic sunt mult prea mari. Deja Cupola corporatistă - deseori reprezentată de OECD - construieşte şi instalează un nou instrument de dominaţie: autoritatea judecătorească şi organismele de cercetare şi reprezentare judiciară. La nivel naţional şi supranaţional. Câteva mii de magistraţi şi alte cîteva mii de poliţişti judiciari, stabili sau inamovibili în funcţiile lor, sunt mult mai eficienţi şi mai puţin costisitori decât politicienii, care se schimbă periodic în jocul electoral. Nu numai la noi, ci şi în alte părţi se instalează această nouă ghioagă a capitalismului global.
Aici, pe acest aliniament, se duce acum bătălia. La nivelul politicului a fost deja pierdută bătălia.

Despre starea societăţilor "avansate" după 3-4 decenii de desfrânare capitalistică....există câteva date şi informaţii foarte bine structurate aici:

http://www.data.gouv.fr/fr/dataset/le-capital-au-xxie-siecle

O lectură atentă şi răbdătoare a fişierelor demonstrează fără putinţă de tăgadă tot ce ai spus tu în text.
Şi mai mult chiar, că ne întoarcem în secolul XVIII în privinţa funcţionării societăţii umane. Se şterge nu doar secolul XX, secolul social (dincolo de tragediile lui), ci şi secolul XIX, secolul liberal.
Soluţii nu mai există la nivel naţional, ci la nivel regional. Pieţe de 30-40 de milioane de consumatori nu mai sunt vitale pentru capitalismul global. Doar de la 400-500 milioane de consumatori în sus se poate imagina ceva. Şi cu condiţia instalării unei voinţe în acest sens. Şi cu acceptarea reciprocă a diferenţelor culturale şi de civilizaţie. Există alternativa la industria financiară globală: cea din lumea islamică. Cu adaptări, poate... Există alternativa la capitalismul ultraliberal: China. Cu adaptările necesare, poate... Trebuie doar să gândim. Adică, să existe politiceni care să gândească. Şi, pentru ca politicienii să gândescă, este necesar să-i excludem de la decizie pe cei îndelung "instruiţi" şi "incubaţi" în anumite tipuri şi reţele dedicate "tinerelor speranţe". Oricât de inteligenţi şi carismatici ni s-ar părea, trebuie să-i excludem din baza de selecţie. La ora acesta, e plină Europa de specimene "bine pregătite"...La dreapta, la stânga, la centru.

Altfel, îţi urez toate cele bune şi multă sănătate în anul ce va să vină. La mulţi ani, Constantin!

Gili spunea...

imi place ca fata de alte persoane tu chiar ai solutii.
pacat ca solutiile tale sunt paralele cu ceea ce o solutie inseamna. Eu am inteles doar ca vrei sa te intorci in 1956 si sa repeti istoria. Din pacate se poate. A doua oara poate chiar ai fi invatat ceva.

Anonim spunea...

La multi ani cu sanatata si noi realizari in munca dvs de informare a noastra si de formare a opiniei publice.Totusi exagrati ca nu swunt diferente intre partidele politice.De exemolu PSD vrea taxe diferentiate pe venit, iar PNL nu vrea, ca sa castige si mai mult cei bogati, sa creasca diferenta intre saraci si bogati,
Cu urari de sanatate si mult noroc. Eu raman anonim in aceasta tara, unde organek=le represive sunt in mana lui Base.

Florian spunea...

Da, marile corporatii conduc lumea, dar nu direct, la vedere, ci folosindu-se de politicieni. Iar politicienii se complac in acest rol, pentru ca popoarele continua sa ii puna in "capul trebii", votandu-i.
Daca un singur popor din "lumea civilizata" ar boicota alegerile printr-o totala neprezentare la urne, poate ca toata sandramaua democratiei de fatada, in care ne ducem tot mai neputincioasa existenta, s-ar face praf si pulbere. Iar pe ruinele ei s-ar construi altceva, care sa fie spre binele popoarelor.

Anonim spunea...

ai ajuns unde trebuie si privesti pe ansamblu si nu la nivel de romania doar pt ca acolo locuiesti. inrameaza articolul pt ca este cea mai buna descriere al timpului actual si daruieste-l oricarui ratacit care bolboroseste aceleasi timpenii de zeci de ani cu vestul avansat ca sa inteleaga unde se afla. politicienii sint astazi simpli argati ai concernelor carora le tin de 6 la furat si jegmanit.

Steuerfrei - Wie Konzerne Europas Kassen plündern

http://www.youtube.com/watch?v=ZDzSrfPxKcY

cum fura concernele si cum numitii politicieni scriu legile dupa dictare.
deci se discuta la tv!!!!
ce stiu romanii? ca in vest colcaie cinstitii si ca numai la noi este altfel! si de ce nu-ti scrie fluieratorul nimic despre asta? este tot taran si nu stie ce se intimpla nici macar in nasul lui!